Articulatie temporo mandibulara descriere
Ivanciu Crina 14 iul.
- Refacerea gamei de mișcare în articulație
- Articulatia temporo-mandibulara
- Selectează o Pagină Tratamente pentru probleme ale articulatiei temporo-mandibulare Medicii Centrului Ortodontic Cluj sunt aici pentru a-ti oferi grija si atentie daca esti unul dintre pacientii cu probleme atat ortodontice, cat si ale articulatiei temporo-mandibulare articulatia maxilarelor.
Articulaţia temporo-mandibulară sau ATM-ul, cum mai este prescurtat articulatie temporo mandibulara descriere cea mai importantă şi mai complexă articulaţie a craniului uman. Caracteristicile principale ale ATM: Este o articulaţie sinovială, care uneşte mandibula de craniu; Este o diartroză; Este o articulaţie bicondiliană; Are o dublă mobilitate, participând astfel la realizarea funcţiilor aparatului stomatognat: masticaţie, fonaţie, deglutiţie, mimică.
Tulburările articulaţiei temporo-mandibulare sunt dureroase şi apar cel mai frecvent că urmare a unor traumatisme, a bruxismului sau pot fi cauza unei ocluzii dezechilibrate restaurări incorect adaptate ocluzal, edentaţii, migrări dentare.
Componentele ATM: 1. Din partea osului temporal al craniului: Tuberculul articular sau eminenţa glenoidă: este situat anterior de fosa mandibulară şi se prezintă sub forma unei pante convexe, limitate inferior de o muchie, care reprezintă limita excursiei maxime a condilului mandibular.
Stabileşte o programare la Centrul Ortodontic Cluj!
Este acoperit de un strat subţire de ţesut fibros, mai gros la mijloc şi în partea exterioară, care are rol protector şi facilitează mişcările de frecare articulare. Cavitatea glenoidă sau fosa mandibulară: este situată pe faţă internă a osului temporal, între cele două rădăcini, transversă şi longitudinală, ale zigomei, şi găzduieşte în repaus condilul mandibular.
Are formă semiovoidală cu adâncimea medie de mm, fiind concavă atât în sens latero-medial cât şi antero-posterior. La adult, adâncimea fosei mandibulare variază în funcţie de tipul de ocluzie şi de stereotipul de masticaţie. Cu cât versantele cuspidiene ale dinţilor sunt mai înclinate, cu atât fosa mandibulară este mai adâncă.
Din partea mandibulei: Condilul mandibular: reprezintă extremitatea superioară a procesului posterior al ramurii mandibulei. Are forma unui trunchi de con, elipsoidală, cu baza mare orientată superior şi acţionează ca un pivot al mişcărilor mandibulare.
Programări: +40722463368
Are convexitate dublă, în plan frontal şi sagital. Discul sau meniscul articular: ocupă spaţiul dintre suprafeţele articulare oasoase.
Este o formaţiune fibro-cartilaginoasă cu formă de lentilă biconcavă, care rezolvă incongruenţa dintre suprafeţele articulare, craniană şi condiliană. Cel mai important rol al discului articular este acela de a-şi modifica poziţia şi forma în aşa fel încât să se adapteze volumului dintre suprafeţele articulare în orice fază a mişcărilor mandibulare. El se inseră, prin expansiuni sau aripioare, pe tuberculii median şi lateral ai condilului şi pe faţa posterioară a colului mandibulei.
Condilul şi aparatul discal formează astfel un complex anatomic şi fiziologic indisociabil, complexul condilo-discal. Meniscul articular împarte articulaţia în două compartimente: unul superior supradiscal, sau temporo-discal în care sunt posibile mişcări de translaţie şi unul inferior infradiscal sau disco-mandibular în care se efectuează mişcări de rotaţie.
Disfunctia articulatiei temporo-mandibulare
Elementele de unire alea ATM: Capsula articulară: este o membrană de natură conjunctivă, are formă conică, cu baza mare spre craniu şi vârful la nivelul colului condilian. Este subţire, alcătuită din colagen alb, şi prezintă în articulatie temporo mandibulara descriere o membrană sinovială.
Aderă de discul articular, contribuind astfel la delimitarea celor două compartimente articulare, leagă componenetele osoase ale articulatiei între elesusţine membrana sinovială şi este sediul unor terminaţii nervoase. Membrana sinovială căptuşeşte doar faţa internă a capsulei, nu acoperă suprafeţele osoase articulare şi nici meniscul. Aceasta delimitează cavitatea sinovială, plină cu lichid sinovial.
Ligamentele articulare: sunt de natură colagenică, întinse de la baza craniului la colul condilului şi au rolul de a întări faţa medială şi laterală a capsulei. Acestea sunt în număr de două, artrita 2 etape ale genunchiului medial şi unul lateral şi intervin în controlul proprioceptiv al mişcărilor articulare.
- Articulaţia temporo-mandibulară - Ortodonţia - Dr. Moraru - Cluj-Napoca
- Articulația temporo-mandibulară | Anatomie si fiziologie
- Durere în articulațiile cotului după exercițiu
- Disfunctia articulatiei temporo-mandibulare - Kinetic
În condiţii patologice, capsula articulară şi ligamentelele devin laxe, favorizând apariţia subluxaţiilor şi luxaţiilor temporo-mandibulare, cu o simptomatologie dominată de durere.
În cursul luxaţiilor se pierd raporturile normale dintre suprafeţele articulare, cu ieşirea condilului din fosa mandibulară în sens anterior, posterior sau lateral. Posturi asemanatoare:.
