Reparația ligamentelor genunchiului după entorsă

Entorsa de genunchi

Entorsa de genunchi — generalități După entorsa de gleznă, entorsa de genunchi sunt pe locul doi ca frecvenţă.

reparația ligamentelor genunchiului după entorsă deteriorarea articulațiilor

Dar acest lucru nu se poate spune despre gravitatea lor, entorsele de genunchi fiind considerate mult mai grave decât cele de gleznă datorită leziunilor complexe capsulo-ligamentare şi meniscale pe care le determină, leziuni care au un prognostic funcţional mai rezervat chiar în condiţiile unui tratament corect şi la timp aplicat.

Etiopatogenie Entorsele articulaţiei genunchiului sunt leziuni traumatice ale aparatului capsulo-ligamentar al acestei articulaţii produse printr-o mişcare bruscă şi brutală fiind sau nu însoţită de leziunea meniscurilor articulare.

Ele sunt frecvente la adultul tânăr, femeile fiind mai expuse datorită incidenței mai mari a hipotrofiei musculare, a obezităţii, a hiperlaxității ligamentare, a unui genu valgum fiziologic mai accentuat şi datorită încălţămintei cu tocuri înalte. Mecanismul de producere este predominant indirect prin forfecare în varus sau valgus, hiperextensie sau hiperflexie sau torsiune.

Entorsă acută a gleznei

Cel mai frecvent mecanism este cel care combină valgusul forţat cu flexia şi rotaţia externă a gambei cum se întâmpla în fotbal, schi, rugby, apărând secundar ruptura ligamentului lateral intern, cu ruptura LIA şi a meniscului intern. Această asociaţie lezională este cunoscută în practică sub denumirea de triada nefastă.

În cazul pentadei externe se poate asocia leziunea de nerv sciatic popliteu extern, o ruptură de biceps, de tensor al fasciei lata sau de popliteu.

Anatomie patologică Entorsele genunchiului determină o serie de leziuni ale elementelor capsulo-ligamentare. Acestea depind de mecanismul de producere.

Am enumerat mai sus câteva din mecanismele de producere şi leziunile pe care le determină. În continuare voi prezenta sumar şi alte leziuni care se pot întâlni în practică. Ruptura ligamentului colateral extern este mai rară, apărând în suprasolicitările în varum asociat semiflexiei şi rotaţiei internă a gambei.

Ruptura izolată a ligamentului încrucişat anterior apare în deplasările anterioare bruşte ale gambei iar cel posterior în deplasările posterioare.

Ruptura de ligamente la genunchi - primul ajutor

Deşi ligamentele scurte cedează primele înaintea celor lungirareori ruptura unui ligament încrucişat este izolată. Alte structuri articulare care pot suferi leziuni în cadrul entorselor sunt capsula articulară şi membrana sinovială. În marea majoritate a cazurilor leziunea capsulară este simultană cu cea ligamentară, acestea din urmă fiind frecvent structuri deviate din capsulă articulară. Prin defectul capsular capetele ligamentului rupt pot pătrunde intraarticular determinând blocajele articulare.

Sinoviala poate fi destrămată, dislocată, ruptă sau herniată reparația ligamentelor genunchiului după entorsă breşă capsulară. În unele cazuri sinoviala reacţionează prin hidartroză, dar în majoritatea cazurilor de lezare a ei sângerează conducând la hemartroză. Simptomatologie Bolnavul acuză durere şi impotență funcţională variabilă, uneori poate resimţi o senzaţie de scăpare a genunchiului în special la coborâtul scărilor sau chiar la mers.

Obiectiv se poate constata, datorită contracturii algice a musculaturii posterioare a coapsei, o poziţie de semiflexie, acesta fiind starea de repaus articular. Principalul semn clinic este tumefacţia articulară, datorată hidrartrozei. Genunchiul apare astfel mărit ca volum, cu recesurile suprapatelare sub tensiune, sau nu, în funcţie de cantitatea de lichid articular.

Examinarea trebuie făcută bilateral, întâi pe partea sănătoasă. Astfel, avem un diagnostic mai ușor. Examinarea fiecărei structuri în parte dă o imagine asupra a ceea ce este traumatizat și ce nu. ÎnOTTAWA a emis criteriile clinice de diagnostic a unei entorse, criterii care permit evitarea indicării examenului radiologic: 1 palparea să nu găsească durere pe traiectele și inserțiile ligamentelor talo-fibular anterior, calcaneo-fibular și talo-fibular posterior. Când diagnosticul unei entorse se limitează la criteriile clinice OTTAWA, trebuie reexaminat pacientul după câteva zile.

Acesta indică prezenţa revărsatului articular, fără a putea determina natura lui. Aceasta se determină printr-o puncţie articulară. Aceasta se stabileşte prin puncţie evacuatorie articulară care va putea stabili şi proveniența unei hemartroze.

Ruptura de ligamente

Existenţa unor pete de grăsime pe suprafaţa revărsatului sanguinolent extras indică o coexistență a unei fracturi articulare, se va aprecia totodată şi temperatura locală care poate fi normală sau crescută.

În entorsele de gradul I lipseşte de obicei tumefacţia articulară sau, dacă există este moderată. Genunchiul este dureros, iar căutarea punctelor dureroase la nivelul corpului sau inserţiei ligamentelor poate duce la o exacerbare algica stabilind structurile elongate corespunzătoare punctelor dureroase.

Articulaţia este stabilă în plan frontal, sagital şi din punct de vedere rotațional. În entorsele de gradul II, simptomatologia subiectivă şi obiectivă devin mai zgomotoase, articulaţia fiind de obicei stabilă. Revărsatul articular este mai frecvent, fiind datorat fie reacţiei sinoviale, fie unei rupturi capsuloligamentare. Punctele dureroase sunt ferm decelabile, pot apărea chiar echimoze cutanate corespunzător structurilor capsuloligamentare lezate. Entorsele de gradul III, sunt reprezentate de laxităţi posttraumatice ale genunchiului sau de instabilitatea genunchiului.

Diagnosticul leziunilor ligamentare în fază acută este mai dificil decât în cazul leziunilor genunchiului cu instabilitate cronică datorită durerilor vii şi tumefacţiei articulare însoţite de contractură musculară antalgică ce poate masca insuficiența ligamentară.

Entorsa Genunchi - Ortopedie ArcaLife

De aceea, unii autori indică fie examinarea genunchiului în rahianestezie sau anestezie generală, fie imobilizarea ghipsată provizorie şi amânarea examenului clinic complet. Principalul simptom clinic obiectiv al leziunilor ligamentare este revărsatul articular, precizat ca hemartroză la puncţia evacuatorie articulară.

O serie de manevre pe care le enumerăm, trebuie efectuate în toate entorsele de genunchi, reparația ligamentelor genunchiului după entorsă localizarea leziunilor atât în instabilitățile acute cât şi în cele cronice, uneori fiind necesară anestezia, şi întotdeauna se vor examina ambii genunchi.

Instabilitățile mediale Cu bolnavul în decubit dorsal, medicul apucă cu o mână glezna, cu cealaltă sprijinind genunchiul în spaţiul popliteu şi forţează gâmba în valgus abduc-ţie.

Prezentare generală- Ce este entorsa?

Mărirea amplitudinii în valgus faţa de genunchiul sănătos indică o ruptura reparația ligamentelor genunchiului după entorsă a ligamentului colateral medial, dacă deplasarea este până la 5 mm. Peste această valoare atât colateralul medial cât şi ligamentul încrucişat anterior sunt rupte. Instabilitățile laterale Se procedează după tehnică descrisă anterior, forţând însă gâmba în varus adducție cu genunchiul flectat la 30°.

Ruptura de ligamente la genunchi - primul ajutor © Autor: Drăgulin Oana Ruptura de ligamente, sau lezarea ligamentului incrucisat, este una dintre cele mai frecvente leziuni in sport, alaturi de entorsa de glezna. Leziunea afecteaza unul dintre cele doua ligamente prinse incrucisat care, impreuna, confera stabilitate genunchiului. Ruptura poate avea diferite grade de gravitate, pornind de la ruptura microscopica, pana la desprinderea completa de pe os cu grade intermediare de gravitate. Ruptura de ligamente poate fi insotita si de ruptura de menisc.

Creşterea amplitudinii semnifică ruptura ligamentului colateral lateral. Amplitudinea crescută a varusului, cu genunchiul extins semnifică leziunea tractului iliotibial. Instabilitățiile anteroposterioare ale genunchiului Testul clasic de determinare a acestui tip de instabilitate este testul sertarului: bolnavul este plasat în clinostatism cu genunchii la 90° şi picioarele sub coapsă examinatorului, care cu o mână trage anterior extremitatea proximală a gambei aplicând simultan cealaltă palmă deasupra condililor femurali şi a epifizei tibiale proximale pentru a decelă deplasarea ultimei faţă de femur.

reparația ligamentelor genunchiului după entorsă toate coastele și articulațiile doare

Testul se efectuează ativ asupra ambilor genunchi. Dacă amplitudinea mişcării provocate este mai mare decât cea contralaterală semnul este pozitiv şi evidenţiază o ruptura a ligamentului încrucişat anterior, iar dacă amplitudinea alunecării depăşeşte 1 cm, coexistă şi o ruptură a ligamentelor colaterale ale genunchiului.

Pentru decelarea instabilității posterioare se procedează ca mai sus, cu diferenţa că extremitatea proximală a gambei este împinsă înspre posterior. Pozitivarea acestui semn arăta o ruptura a ligamentului încrucişat posterior. Testul sertarului poate fi negativ uneori în prezenţa unei rupturi izolate a încrucişatului anterior sau posterior datorită integrităţii celorlalte structuri strabilizatoare articulare. De aceea, se va efectua testul Lachman care se adresează direct ligamentului încrucişat.

Cu genunchiul flectat la ° examinatorul cuprinde cu o mână extremitatea distală a coapsei şi cu cealaltă extremitatea proximală a gambei căutându-se sertarul anterior sau posterior activ.

Entorsa Genunchi - Exercitii Recuperare

Un test Lachman pozitiv reprezintă ruptura ligamentului încrucişat corespunzător deplasării platoului tibial. Se vor efectua în această poziţie mişcări de rotaţie a gambei spre exterior şi interior. Dacă rotaţia externă a piciorului produce deplasarea platoului tibial medial înaintea ceului frontal al genunchiului este vorba despre o instbilitate rotațională anteromedială provocată de rupturi ale ligamentului colateral medial şi ale capsulei articulare posteromediale.

La o deplasare de peste 1 cm poate există şi ruptură a LIA. Dacă rotaţia internă a piciorului provoacă trecerea capului fibulei anterior de planul frontal al genunchiului este vorba despre o instabilitate rotațională anterolaterală, dacă deplasarea depăşeşte 25 ameliorarea durerii articulare acute fiind vorba despre o ruptură a LIP ligamentul încrucişat posterior pe lângă leziunea ligamentului capsular posterior şi a muşchiului popliteu.

Dacă rotaţia externă a piciorului produce o alunecare a platoului extern spre posterior vorbim despre o instabilitate rotatorie posterolaterală în care este lezat ligamentul capsular posterior. În situaţia în care rotaţia internă provoacă alunecarea posterioară a platoului tibial medial am diagnosticat instabilitate rotațională posteromedială.

Asocierea instabilitățiilor rotaționale conduce la instbilități combinate deosebit de grav, ce pot ajunge până la luxaţii de genunchi. Examinări paraclinice Radiografia este obligatorie în leziunile traumatice ale genunchiului.

Entorse - Dr. Gabriel Ștefănescu

Radiografia clasică de faţă şi profil poate pune în evidenţă un fragment osos, semn al smulgerii osteoligamentare. Importante sunt radiografiile dinamice, căutându-se instabilitatea în varus sau valgus respectiv sertarul anterior şi posterior. De mare precizie diagnostică este rezonantă magnetică. Ea poate arăta leziuni ale păților moi periarticulare depistând precoce şi precis leziunile ligamentare. Prin această metodă pot fi diferenţiate structurile anatomice normale.

reparația ligamentelor genunchiului după entorsă ligamente în partea din spate a genunchiului doare

RMN poate fi folosită şi în controlul postoperator după ligamentoplastii. Artroscopia concepută iniţial ca un procedeu de diagnostic a devenit actualmente şi un procedeu terapeutic de mare valoare. Ultrasonografia este folosită în diagnosticarea complexelor lezionale după entorse grave.

Tratament Indicaţii de tratament a entorselor de genunchi, trebuie să se ţină cont de vârsta bolnavului, profesiunea lui, activităţile sportive practicate, momentul de la producerea accidentului şi, bineînţeles nu în ultimul rând, de gravitatea leziunii.

În ceea ce privește vârsta optimă pentru un tratament chirugical, această este cuprinsă între de ani, restul cazurilor fiind predominant tratate conservator. În acest caz apare rolul esenţial al artroscopiei care permite pe de o parte o apreciere corectă a leziunilor intraarticulare şi pe de altă parte a rezolvării artroscopice a leziunilor intraarticulare.

Tratamentul artroscopic a luat în ultima perioadă un avânt deosebit datorită avantajelor clare pe care le prezintă. Această tehnică reparația ligamentelor genunchiului după entorsă fost iniţiată de autorii japonezi Masaki Watanabe şi Sakae Takeda.

reparația ligamentelor genunchiului după entorsă boală articulară yagudină

În hemartroză postraumatică acută unii autori consideră obligatorie artroscopia, deoarece aceasta permite o clarificare diagnostică rapidă. În câteva minute se obţin informaţii care pot influenţa abordarea leziunii şi prognoza de lungă durată.

Se pot decela leziuni ale meniscurilor, leziuni ale ligamentului încrucişat anterior LIArupturi capsulare, leziuni ale cartilajului etc. În funcţie de acestea se adaptează şi tratamentul. Asfel, în cazul rupturilor de menisc se practică meniscectomia sau sutură artroscopica. Dacă este o dezinserţie cu fragment osos de LIA se practică sutura acestuia. Aceasta se poate efectua doar în cazul rupturilor proaspete maximum de 2 săptămâni.

Eventual se poate practica ligamentoplastia artroscopica a LIA cu grefă autologă. Tratamentul chirugical al entorselor de genunchi soldate cu instabilitate articulară este recomandat mai ales la persoane tinere cu activitate fizică intensă. Principiul lor are la bază refacerea stabilităţii genunchiului prin diverse metode de reparare sau substituţie ligamentară.

Introdu Comentariu Adresa ta de email nu va fi publicată.

Asevedeași